Mucenici muntenesti

Gina are o provocare frumoasa pe blogul ei. Se numeste Traditie si gastronomie romaneasca si ne propune ca in fiecare luna, o gazda ce va fi un blogger, sa propuna o tema: un preparat sau traditii specifice lunii in curs, iar cei care vor sa participe sa scrie despre preparatul propus sau despre traditii. Cu acest articol ma alatur proiectului ei si vreau sa va reamintesc una din traditiile lunii care tocmai se incheie. 

Martie este o luna atat de frumoasa si atat de capricioasa si plina de mistere. Este invaluita intr-o aura de magie cu legende care mai de care mai frumoase , legente si traditii mostenite de la stramosii nostrii geto-dacii sau traditii crestinesti, care ne surprind si uimeasc in fiecare an. Una dintre ele este sarbatorita pe 9 martie, cand babele cu mosii se “intalnesc”, de sarbatoarea celor 40 de mucenici. 

Dar cine au fost cei 40 de Mucenici?

Potrivit Bisericii, cei 40 de mucenci au patimit in orasul Sevastia din Armenia, in vremea lui Licinius (307-323), imparatul roman de Rasarit. 

Sarbatoarea crestina a Sfintilor 40 de Mucenici din Sevastia s-a suprapus peste inceperea anului agricol traditional si a generat o sarbatoare traditionala romaneasca, Mucenicii sau Macinicii. In credinta populara in ziua mucenicilor se incheie zilele babelor, lasand loc zilelor mosilor. De aceea, in aceasta zi se fac numeroase ritualuri de alungare a gerului, cum ar fi: lovirea pamantului cu bate sau maiuri, rostind descantece, pentru ca sa iasa caldura si sa intre gerul, sau jocul copiilor peste foc.

In ziua de 9 martie, in toate comunitatile rurale era obiceiul de a se scoate plugul la arat. Dupa ce plugul era trecut prin foc de catre fierarul (faurul) satului, era reparat, curatat si purificat. Intre

plugari se incheiau intelegeri pentru intovarasire la arat, iar in dimineata acestei zile plugul era scos in

fata casei in mod festiv. Acesta era momentul ce deschidea, de fapt, ciclul sarbatorilor de primavara,

presarat cu numeroase obiceiuri.

Cu prilejul praznicului Sfinţilor 40 de Mucenici, gospodinele fac in cinstea lor, 40 de colaci numiti sfinti, mucenici sau bradosi. In Moldova, acestia au forma cifrei 8 si sunt copti din aluat de cozonac, apoi unsi cu miere si nuca. In Dobrogea si Muntenia, mucenicii sunt mai mici si sunt fierti in apa cu zahar, cu scortisoara si nuca, simbolizand lacul in care au fost aruncati Sfintii Mucenici. La mine in famile se fac ambele variante insa preferatii mei sunt cei muntenesti. Dar sa va dau reteta mea.

Ingrediente:

 

250 g faina

120-150 ml apa calda 

un praf de sare

miez de nuca tocat (cat va lasa inima :))

1/4 cana coji de portocale confiate

scortisoara si zahar dupa gust

Preparare:

Este indicat ca in seara de 8 martie, sa se faca coca din care se modeleaza mucenicii prin amestecarea celor 250 g faina cu 120 ml apa calda si praful de sare. Mucenicii se fac snururi lungi si subtiri din coca, apoi se fac cerculete mici sau opturi (daca va grabiti puteti sa ii faceti si ca mine :)) Mucenicii presarati cu faina  se lasa peste noapte la uscat, pe masa presarata si ea cu faina. 

 

In dimineata de 9 martie, se trec prin sita, pentru ca sa cada faina de pe ei, apoi se pun la fiert intr-o zeama preparata din urmatoarele ingrediente: apa (1 litru de apa la 100 g mucenici), sare (un varf de lingurita), coaja de portocale confiata tocata marunt si zahar dupa gust.

Mucenicii se pun in apa, numai dupa ce aceasta a dat in clocot. E important sa punem la fiert apa cu sarea si zaharul. Se poate pune si coaja  rasa de lamaie sau portocale. Cand mucenicii incep sa fiarba se lasa cam 3-6 minute la fiert in functie de grosimea lor, se mai adauga zahar daca este necesar. Ne putem da seama ca mucenicii sunt fierti, atunci cand acestia se ridica la suprafata.

Se servesc cu mult miez de nuca si cu praf de scortisoara.

Enjoy!